Qıdırlez : sărbătoarea naturii!
De ce spunem aşa?
Pentru că Qıdırlez(Hıdırlez) are rădăcina HDR (أخضر) care înseamnă verde, natura redevine verde şi planeta reînvie.
După cum bine ştiţi am sărbătorit în 21 martie intrarea în noul an tătar, Nevruzul, astfel că sărbătoarea Qıdırlez simbolizează intrarea într-un nou anotimp, vara. (Anul, la unele triburi de tătari era împărţit în iarnă şi vară, doar că delimitarea nu era 5/6 mai ci 21/22 aprilie, iar diferenţa este data de trecerea de la calendarul Iulian la calendarul modern care nici el nu este foarte exact).
Ce spun legendele?
„Această sărbătoare preislamică* îşi are originile în cultul dualităţii şi celebrării reîntoarcerii la viaţă. După legendă, cei doi fraţi gemeni Hızır şi Iliaz, au fost alungaţi din Cer de către Creator şi au primit dreptul de a se întâlni, o singură dată pe an (în ziua de Qıdırlez- Hıdırlez), unul devenind stăpânul Pământului şi celălalt al Cerului. Aceştia au fost consideraţi patronii astronomici ai vieţii umane. Cei doi profeţi Hîdîr şi Ilias se întîlnesc în fiecare an pe 6 mai, pe pămînt ca să vestească musulmanilor primăvara….”
Ce spune islamul?
În islam există doar două sărbători : Sărbătoarea Postului si Sărbătoarea cea mare a Pelerinajului.
Interzice sau permite islamul această sărbătoare?
Cât timp este o sărbătoare câmpenească, un eveniment pur social şi nu se încearcă îmbrăcarea în alte haine, de activitate religioasă nu este niciun impediment în a declara manifestarea ca permisă.
Dacă focul peste care sar oamenii nu este considerat a avea puteri divine atunci nu se ridică niciun semn de întrebare.
Qıdırlez kunîmîz kutlu bolsîn !!!
